SCOALA CU CLASELE I-VIII, MOVILITA- VRANCEA- MUNTII VRANCEI

Muntii Vrancei

Muntii Vrancei se incadreaza laturii externe a grupei de Curbura, apartinand Carpatilor Orientali, in cuprinsul careia, laolalta cu muntii Bretcului si muntii Buzaului, alcatuiesc sectorul estic. Acesta este marginit de depresiunea intramontana a Brasovului, la nord, de Subcarpatii Curburii, la est, si de valea carpatica a Buzaului, la sud-vest.
Spre est, teritoriul montan vine in contact cu depresiunea Vrancei, de-a lungul unei limite transante marcata de localitatile Soveja, la nord, pe valea Susitei, Tulnici-pe Putna, Nereju-pe Zabala, si Vintileasca, la sud, pe Ramnicu Sarat.
La nord-vest sunt marginiti de marea depresiune a Brasovului, reprezentata in acest sector prin compartimentul sau nord-estic, Targu Secuiesc.
In partea noedica, limita muntilor Vrancei este trasata in mod obisnuit in lungul vaii Oituzului, incluzandu-se acestora si culmile coborate ale Magurii Casin-1165 m.
Sub raport administrativ-teritorial, zona apartine judetelor Vrancea-cea mai mare parte, Bacau-sectorul nordic, Buzau-marginea de sud-vest si Covasna-latura nord-vestica, avand o suprafata de aproximativ 1500 kmp.





Muntii Vrancei au inaltimi mai mari de 1100 m, culminand la 1785 m in vf.Goru. Acest nivel este dominat de numeroase varfuri care se apropie sau depasesc cu putin 1600 m, cele mai inalte trecand de 1700 m altitudine: vf.Lacauti-1777 m, Arisoara-1725 m, Giurgiu-1721 m.
In Muntii Vrancei sunt trei rezervatii naturale:
Rezervatia Forestiera Lepsa - Zboina, accesibila prin statiunea Soveja.
Rezervatia Forestiera si Geologica Cheile Tisitei
Rezervatia Geologica si de peisaj Cascada Putnei
Rezervatie cu suprafata de 210 ha la baza muntelui Zboina Neagra, cu o vegetatie lemnoasa si floristica in tr-un stadiu natural (fagete seculare de aproape 200 de ani, molidisuri, brad).
Satul LEPSA, Comuna Tulnici, Judetul Vrancea
Lepsa, asezata in inima muntilor Vrancei, reprezinta statiunea de referinta a judetului Vrancea. Situata la granita dintre Tara Vrancei si Tinutul Secuiesc statiunea este strabatuta de raul Lepsa si ofera turistului "o gura de rai" desprinsa parca din balada Miorita. La aproximativ un km de statiune raul Lepsa se varsa in Putna formand o cascada de aproape optzeci de metri lungime. Statiunea a cunoscut o dezvoltare exploziva din punct de vedere turistic in ultimii ani.
In apropiere se poate vizita rezervatia naturala Lepsa-Zboina, o rezervatie situata la o altitudine de 600-1370 m aflata pe malul stang al raului Lepsa. Rezervatia este un loc superb in care salbaticia te cucereste de la primul pas si doar scarile facute de mana omului (prezente din loc in loc) ce te ajuta in ascensiunea catre culmile impadurite tradeaza o prezenta umana in zona. Odata ajuns in varf poti admira intregul peisaj.






ECHIPA DE PROIECT
In centrul statiunii Lepsa se afla Manastirea Lepsa, manastire de maici, construita in anul 1789. O oaza de liniste si o poarta spre Cer. Simplitatea asezamantului, frumusetea locatiei si linistea ce ti se imprima in suflet trecand portile acestei manastiri sunt lucruri unice e merita traite cel putin o data in viata. Curtea ingrijita cu multa dragoste si pricepere de catre maicute, cerdacul impodobit cu flori si imprejurimile pitoresti te aduc mai aproape de Dumnezeu si te vor face cu siguranta sa revii pe aceste meleaguri.
Un alt loc de vizitat este Pastravaria Lepsa infiintata in anul 1955. Aici puteti afla tainele cresterii pastravului. Dupa ce aflati cum creste pastravul bucurati-va de o friptura de pastrav fiindca puteti cumpara. Tot in cadrul pastravariei se afla si un restaurnt in care se serveste mancare din pastrav.
SOVEJA- Statiune climaterica si de odihna, Soveja reprezinta o perla a Tarii Vrancei. Asezata pe malurile Susitei, la o altitudine de 530m, statiunea se bucura de veri racoroase si ierni relativ reci. Padurile sunt bogate si verzi aproape tot timpul anului, atmosfera este rustica si te cucereste de prima data. Te poti bucura de o vacanta foarte frumoasa si relaxanta printre sovejeni, oameni seriosi dar primitori si plini de viata, strasnici strajeri ai traditiei romanesti.
Statiunea se afla de ceva vreme intr-o umbra nemeritata ajungand aproape o ruina din lipsa fondurilor pentru dezvoltare dar mai ales a lipsei de interes. Chiar si asa statiunea Soveja reprezinta locatia cu cel mai ozonat aer din Europa si nu o spun romanii ci chiar institutele de cercetare din intreaga Europa.

MUNTII CARPATI
).


Vârful Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
REZERVATIA NATURALA TISITA - REZERVATIA FORESTIERA SI GEOLOGICA CHEILE TISITEI

Rezervatia naturala, aflata la 850 de metri altitudine, are o lungime de aproape 5 kilometri, fiind una dintre cele mai extinse zone protejate de pe teritoriul judetului Vrancea.
Rezervatia este formata din padurile de pe Masivul Tisaru si Cheile Tisitei, o vale adanca si ingusta, sapata de paraul Tisita. Flora si fauna sunt interesante, cu numeroase specii rare, preZona are o frumusete salbatica. Drumul se ingusteaza de cateva ori, trece peste stanci, trece peste apa, sau pe langa pereti de piatra. cum capre negre, ursi, caprioare sau cerbi. Cu toate ca Vrancea este cunoscuta ca zona cu cea mai intensa activitate seismica din Romania, frumusetea peisajul salbatic a alungat orice teama.
Pentru cateva zile de liniste si relaxare, scoase din monotonie cu drumetii usoare prin locuri foarte frumoase, Muntii Vrancei sunt o alegere foarte buna.
Ştefan cel Mare şi Povestea Munţilor Vrancei
Fiind învins într-o bătălie şi neprimit de mama sa la castel, Ştefan vine şi cere ajutor feciorilor Babei Vrâncioaia.
Aceasta îşi cheamă feciorii, şapte la număr şi-i încredinţează domnitorului pentru a lupta împotriva turcilor.
Ajutat de vrânceni şi moldoveni, Ştefan îi învinge pe turci.
Drept răsplată pentru vitejia lor, aceştia primesc în dar
câte un munte pe care construiesc sate.
.

.

;



.