SCOALA CU CLASELE I-VIII "VLADIMIR STREINU"-TEIU-ARGES- MUNTII FAGARAS

MONUMENTE SI RELICVE
Un exemplu concludent este cetatea Poienari ce dateaza din vremea lui Vlad Tepes si care troneaza acum mai jos de barajul de pe lacul Vidraru asupra vaii Argesului. Construita la vremea ei inaccesibil, pe o culme foarte abruta ce se înalta în lungul vaii, înconjurata din trei parti de prapastii de cel putin 150 m, pastreaza înca elemente din structura si organizarea sa. Privind prin golurile zidurilor se înfatiseaza o priveliste minunata a Vaii Argesului.

RETEAUA HIDROGRAFICA
Apele din masivul Fagarasului sunt incluse în doua mari bazine hidrografice: al Oltului si al Argesului. Oltul dreneaza toate apele versantului nordic si apele Topologului de pe versantul sudic. Restul pâraielor sudice sunt asociate bazinului hidrografic al Argesului.LacurileLacurile glaciare ale Muntilor Fagarasului, desi nu au dimensiunile celor din Retezat, ca frumusete pot sta alaturi de acestea din urma. Cel mai întins este Bâlea(4,65 ha) urmat de Podragu, Urlea, Capra… Cel mai adânc este Podragu (15,5 m). La cea mai mare altitudine din Carpatii românesti este situat Lacul Mioarelor (2282 m) aflat în caldarea glaciara Hârtopul Leaotei. În ultimele decenii au aparut mai multe lacuri de baraj artificial. Cel mai mare este Vidraru la intrarea în Cheile Argesului, urmat de Vasalatu, Vâlsan etc.
RELIEFUL- MUNTII FAGARAS
Muntii Fagarasului se prezinta sub forma unei creste principale, o veritabila coloana vertebrala orientata pe directia est-vest din care se desprind mai multe culmi laterale atât spre nord cât si spre sud. Privita dinspre nord, creasta principala apare ca o însiruire de vârfuri separate prin sei putin adânci. Între vârful Lutele (2176 m) la est si Gavanul (Lacustele, 2135 m) la vest, pe o lungime de 45 km, co o singura exceptie (Curmatura Zârnei) creasta se mentine la o altitudine mai mare de 2100 de m.Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai puternic în partea umbrita (Nordica) a masivului, vaile cu orientare septentrionala sunt în general scurte, accidentate, echidistante si se ramifica putin. Culmile sudice, mai putine la numar sunt mai domoale si mult mai întinse.Muntii Fagarasului sunt cei mai înalti munti ai României În cuprinsul lor se afla opt din cele 14 vârfuri ale muntilor României care ating altitudinea de 2500 m : Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului (2510 m), Vânatoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Dara (2500 m)Relieful din zona înalta poarta amprenta glaciara. Aici se întânesc circuri si vai glaciare, cu profil transversal în forma de U, despartite prin custuri ascutite. În jumatatea inferioara vaile devin înguste si adânci.>

Muntii Fagarasului fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei se întind între Masivul Piatra Craiului si Defileul Oltului de la Turnu Rosu pâna la Cozia pe o distanta ceva mai mare de 70 km. În latime masoara 40 km, acoperind o suprafata de aprox. 3000 km2.

Munţii FăgăraşMunţii Făgăraş constituie vertebra cea mai interesantă şi masivă din întreaga coloană vertebrală a Carpaţilor României. Stau marturie suprafaţa lor de aproape 3000 km pătraţi, desfaşurarea crestelor pe direcţia est-vest ce însumează 70 km, în care altitudinile se menţin frecvent la peste 2000m.Lăţimea între porţiunile terminale nord-sud este de până la 40 km, să nu mai vorbim de structura lor armonioasă, de o austeră frumuseţe cu interfluvii etajate şi circuri glaciare adânci, subliniate de particularitaţile biopedoclimatice ce alcătuiesc expresia sintetică a peisajului alpin tipic Făgăraşilor.
Creasta principală este sprijinită în aceasta parte (nord) de 26 “contraforturi” picioare scurte şi puternic înclinate, 17 dintre aceste muchii (cum le denumesc oamenii locului) se prelungesc, unele prin dealuri pana în Ţara Oltului (care este de fapt lucrarea apelor care au dizolvat şi depozitat aici în grosime de zeci de metri, pietrele muntelui de odinioră).
Alte 5 muchii nu ating aceasta zonă ci se termina undeva la jumatatea distanţei iar 4 muchii (dinspre est spre vest - Podragu, Şerbota, Suru, Şchiau ) sunt cele mai scurte.Să mai notăm că cele 8 din cele 14 vârfuri ale Carpaţilor României care depăşesc 2500 m se găsesc în Făgăraş. Acestea sunt: Moldoveanu, Negoiu, Colţul Viştei, Lespezi, Cornul Calţunului, Vânatoarea lui Buteanu, Hârtopu şi Dara. În Făgăraş se localizează cea mai densă reţea hidrografică din Carpaţi (0,8 km/kmp), toate pâraiele masivului fiind tributare Oltului (spre nord - nord vest) şi Argeşului (spre sud).Cele peste 60 de lacuri glaciare ale Făgăraşilor însumează 24 ha de luciu de apă. Bâlea 4,65 ha, Podragu 2,86 ha(15,5 m adancime), Urlea 2ha, Capra 1,83 ha, Avrig 1,48 ha.Lacul de la cea mai mare altitudine din tară, 2282 m - Tăul Mioarelor şi Lacul Învârtitei (din Nucşoara) care, (fenomen rar) este găzduit de o interesantă cuvă de gips.
Valorile radiaţiilor solare globale (anuale) sunt în Făgăraş de 110 Kcal/cm2 avand o durată de 1800 ore/an (calculul este valabil până la 1000 m altitudine sud şi 1500 m nord). Temperaturile medii prezintă o diferenţă de 1-2 grade Celsius între feţele nord-sud. Media anuală a temperaturilor este cuprinsă între 0-2 grade Celsius (în zona somitală). În luna ianuarie temperaturile medii oscilează între 7-9 grade Celsius, în iulie atinge 7 grade, iar maxima înregistrată este de 20 grade Celsius. Vântul este predominant spre vest. Precipitaţiile multianuale ating valori de 1200-1400 ml/m2.

La nord, Muntii Fagarasului sunt marginiti de Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si cu numele de Tara Fagarasului sau Tara Oltului. La vest, Valea Oltului constituie o demarcatie foarte precisa între Muntii Fagarasului de o parte, si Muntii Lotrului, respectiv Muntii Capatânii, de partea cealalta. Spre sud, culmile masivului se continua cu Muscelele Argesului si Câmpulungului. Sirul depresiunilor Câmpulung, Bradetu, Arefu, Jiblea concretizeaza într-o anumita masura limita sudica. Limita estica a Muntilor Fagarasului a fost si mai este înca subiect de discutie între specialisti. Ea poate fi plasata într-o zona cuprinsa în dreptul Vaii Dâmbovitei. Din punct de vedere turistic se poate considera ca linie de demarcatie pârâul Tamasului, Bârsa Tamasului si Curmatura Foii, aceasta fiind granita unde roca devine de alta natura (pe Tamas sisturile cristaline sunt pe partea dreapta, calcarele Pietrei Craiului pe malul opus). Limita de demarcatie cu Iezer – Papusa (Fagarasul Sudic) este formata tot de Valea Dâmbovitei cu pârâul Boarcasu si pârâul Oticu pâna la Râul Doamnei.